Facultate - intre alegeri si tentatii

Aproape un an de cand nu am mai scris nimic pe blog. Atata timp acumuleaza infinite taceri care se impreuneaza si, la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, izbucnesc intr-un amestec de nevoi: de marturisire, de regasire, de a relua ceva ce ai abandonat pentru destul timp, de a-ti face timp pentru ceva atat de comun (devenit in ziua de azi) precum scrisul pe blog.

Iata-ma studenta! :) Incepand cu clasa a VIII-a si pe parcursul fiecarui an de liceu visam la ziua asta. Numaram zilele ramase pana la fabulosul eveniment. Bucurestiul pentru mine insemna libertate, "evadare", "om mare", iresponsabilitate (care de fapt e o responsabilitate incredibil de mare neconstientizata atunci), iesiri tarzii in noapte... Practic cam tot ceea ce nu-mi putea oferi biata Braila. Dar nu era ea de vina. Ci fireasca dorinta de a fi "mai mare". Ei bine, ajunsa aici, am realizat ca nu e chiar asa. Provocarea capata dimensiuni infricosatoare. Pe de-o parte, da, vedem partea tentanta a vietii de student. Oameni noi, prieteni diversi, iesiri in locuri necunoscute, mai multa libertate, lipsa de conditionari. DAR! Sa vorbim si despre organizarea extrem de rationala a banilor de cheltuiala, a timpului, a impartirii utilului cu placutul, a senzatiei de a fi singur intr-o mare de oameni agitati, egoisti si indiferenti. 

Am crescut si vreau sa-mi placa. Dar nu e suficient pentru a suprima minusculul sentiment de teama. Teama ca nimic, dar NIMIC nu va mai fi la fel. Cu toate astea, inapoi nu mai mergem. Asadar, imi pun casca de optimism si ma arunc cu cea mai mare curiozitate in tren. "Acasa" va fi in alta parte curand, iar trenul asta va reveni doar in vizita.

Ce mi-ar placea pe termen scurt ar fi sa profit mai mult de fiecare moment. Asa cum o fi, cu bune sau cu rele. Pentru ca nu se mai intoarce, iar ce urasc cel mai tare este sa raman cu regrete ca mi-am dorit ceva ce nu-si avea rostul.

Hello, new big world! Nice to meet you! :)