Imi amintesc cand te-am vazut intaia oara... Mi-ai atras atentia subit, cu o singura privire. Apoi te-am pierdut printre multime, insa ma facusesi curioasa sa te cunosc. Nu mi-a trebuit mult si am gasit pretextul necesar sa te vrajesc... Nu aveai nicio idee cine as putea fi, si nici nu conta. Totul a inceput atunci, acolo....cu mine si cu tine...si fara nimeni altcineva! Nu imi pare rau ca ti-am zambit sagalnic la inceput. Stiam ca va merge, ca nu se va opri acolo. Te-am castigat putin cate putin si te rog sa nu cumva sa indraznesti sa negi asta! Ai fi putut renunta la mine si totusi n-ai facut-o. Acum nici atat nu mai ai puterea necesara sa o faci. Ti-as lipsi, nu-i asa?
Iti urasc indiferenta si tacerile si cu toate astea stiu ca...esti al meu! Tu nu uiti niciodata nimic si apari...ca din ceata...in momentele cele mai neasteptate si cele mai potrivite!
Iti mai amintesti ca hazardul a facut in asa fel incat sa ne intalnim atunci cand nici nu te asteptai? A fost dovada ca n-ai sa ma poti minti vreodata!
Acum zambesc. Privesc un pic in urma si imi amintesc cum a inceput totul, cate lucruri frumoase s-au intamplat, cat de mult tin la tine, cate am invatat unul de la celalalt si ca niciodata drumurile noastre nu se vor desparti!
Imi e dor de tine si o sa imi satisfac toate gandurile...curand!
Ramai cu bine, scumpule!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu